27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România

Astăzi se împlinesc 94 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Evenimentul de la 27 martie 1918 a rămas în memoria buneilor și străbuneilor noştri pentru întreaga viaţa, iar pentru generaţiile contemporane constituie o pagină glorioasă din istoria naţională studiată la şcoală.

Revoluţia rusă din februarie şi cea din octombrie 1917, pe lângă efectele negative, au constituit punctele de pornire pentru emanciparea naţională a popoarelor anexate forțat Imperiului Ţarist. La 2/15 noiembrie 1917, guvernul sovietic publică declaraţia drepturilor popoarelor Rusiei, semnată de Lenin şi Stalin, care recunoştea egalitatea şi suveranitatea popoarelor Rusiei, dreptul lor la autodeterminare liberă, până la separare şi formare de state independente.

Deşi respectată un timp foarte scurt de către guvernul sovietic, această declaraţie a facilitat autodeterminarea Basarabiei. La 25 octombrie 1917, Congresul ostaşilor moldoveni a proclamat autonomia teritorială şi politică a Basarabiei, iar la 2 noiembrie 1917, a avut loc şedinţa biroului organizatoric pentru constituirea Sfatului Ţării – organul legislativ al provinciei.

Deoarece hotarul pus în 1812, pe linia Prutului, a reuşit să înstrăineze populaţia românească de pe cele două maluri ale râului (sovieticii au reuşit să repete aceiaşi performanţă după reinstalarea hotarului pe Prut în 1944), după proclamarea independenţei Basarabiei încă o bună parte a basarabenilor rămânea rusofilă. Dar, graţie unui grup de intelectuali, basarabenii au fost readuşi în albia românească. Rolul conducătorilor, unui popor deznaţionalizat şi dezorientat, în decizia politică de unire a Basarabiei cu România, a fost enorm.

La 24 martie, I. Inculeţ, D. Ciugureanu şi P. Halippa au adus la cunoştinţa deputaţilor Sfatului Ţării poziţia Guvernului român în privinţa unirii, care s-a bucurat de susţinere.

După dezbaterea chestiunii unirii, la 27 martie/9 aprilie 1918, în şedinţa Sfatului Ţării s-a votat unirea Basarabiei cu România.

Martisorul Datini, Traditii si Superstitii

Martisorul  Datini, Traditii si Superstitii

1 Martie si Martisorul semnificatia, istoricul si legenda

Intrebare : Stii cum se poarta martisorul, in stanga sau dreapta?
Raspuns : Martisorul se poarta in partea stinga!

Superstitii de 1 Martie. Superstitii de Martisor

Traditia martisorului este originara din practicile agrare, cand oamenii legau copacii cu funii albe si rosii pentru a indeparta duhurile rele. Unii oameni considera si astazi ca luna martie este prielnica farmecelor si spiritelor rele, asa ca isi iau masuri de siguranta.

Se spune ca asa cum va fi vremea in prima zi a lunii martie, asa va fi toata primavara si vara.

Fetele de la tara trebuiau sa poarte martisorul, pentru a fi ferite vara de razele puternice ale soarelui.

In unele zone ale tarii, batranii ii sfatuiesc pe tineri sa poarte lenjeria sau o bluza care nu este la vedere pe dos, in timp ce altii se feresc sa pronunte cuvinte care ar putea sa atraga farmece si ghinioane.

O alta superstitie regasita la sate este legata de purtarea martisorului ca semn al curateniei si al indepartarii de boli si murdarie.

Se spune ca martisorul tine departe deochiul.

Martisorele se puneau pe la case, la porti, pe acoperis, astfel credeau ca le va fi protejata casa de duhurile necurate.

Mamele care puneau martisoare copiilor, trebuiau sa aiba mare grija sa nu fie vazute de femeile insarcinate

1 Martie si Martisorul semnificatia, istoricul si legenda

Alte recomandari :

Ghicitori de 1 Martie pentru scolari, gradinita si serbari

Declaratii de dragoste de 1 Martie

Mesaje si urari de 1 Martie

Semnificatia zilei de 8 Martie

Semnificatia zilei de 9 Martie - Ziua Barbatului ( Datini,Traditii si Legende )

  9 Martie - Ziua Barbatului ( Datini,Traditii si Legende )

Acestei sarbatori i se mai spune si “Ziua celor fara nume”, a tuturor celor care nu-si au prenumele dintre sfinti sau Ziua barbatilor. In aceasta zi se rememoreaza uciderea celor 40 de mucenici care traiau pe vremea imparatului Licinius si care au fost martirizati pentru ca au refuzat sa renunte la Crestinism. 

Traditia si obiceiul de 9 martie

Traditia crestina spune ca barbatii trebuie sa bea in ziua de mucenici 40 de pahare cu vin. Acestea se zice ca reprezinta sangele varsat de cei 40 de Sfinti Mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot sa bea cele 40 de pahare cu vin, e bine ca macar sa guste vin in aceasta zi sau sa fie stropiti cu vin, acesta insemnand sange si putere de munca peste an.

40 sau 44?

In traditia populara, barbatii beau 44 de pahare cu vin. De unde provine diferenta? Dupa traditia crestina, Sfintii martiri au fost 40, dupa cea geto-dacica, au fost 44, atatea fiind si zilele dintre 9 martie si 23 aprilie, cand este sarbatorit Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. De aceea, in unele zone, exista pana astazi credinta, ca acesti Sfinti au fost 44.

Legenda  celor 40 de mucenici.

In vremea împăratului Licinius (începutul secolului al IV- lea e.n.), 40 de soldaţi creştinaţi din Sevastia (Armenia) au refuzat să mai aducă jertfe idolilor. În timpul persecuţiei împotriva creştinilor, soldaţii au fost aruncaţi în temniţă. Aici s-au rugat la Dumnezeu pentru întărirea credinţei şi i-au impresionat pe romani prin ţinuta lor demnă.

Guvernatorul imperial Agricola şi inspectorul roman Lizios au încercat să-i convingă pe soldaţi să se lepede de credinţa creştină. Aceştia au refuzat, iar autorităţile romane au ordonat să fie dezbrăcaţi şi aruncaţi într-un lac îngheţat de la poalele muntelui Ararat, pentru a-i determina să renunţe la creştinism.