sâmbătă, 2 ianuarie 2016

Boboteaza - 6 ianuarie

Boboteaza, este pe data de 6 ianuarie si  incheie ciclul sarbatorilor de iarna.

Vine Boboteaza si cu Sf. Ioan !

In ajunul Bobotezei se pregatesc bucate  asemanatoare cu cele din ajunul Craciunului. 

Pe masa  se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau o tava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare : coliva – grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata – bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale  umplute cu crupe, bors de „burechiuse” sau „urechiusele babei” – bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, „varzare” – placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.

Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila”.

IN TOP : MESAJE   La Multi Ani de Sfantul Ion

Alta data, dupa ce preotul rostea Troparul Botezului si stropea cu agheasma in casa si pe gospodari, era invitat sa se aseze pe lavita. Sub laicerul de pe lavita erau asezate, din timp, boabe de porumb – „ca sa stea clostile pe oua” – si busuioc – „ca sa vina petitorii’. Busuiocul acesta era folosit, mai tarziu, in descantecele de dragoste.

In semn de rasplata se dadeau: bucate („desagarului”), bani (preotului), nuci, mere si covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de canepa. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din canepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai

CITESTE MAI DEPARTE -> 

Boboteaza. Tradiţii şi obiceiuri