Marsul Unirii ROMANIA - REPUBLICA MOLDOVA !

 La un pas de Marea Unire la care Base a visat ?

Pe 22 iulie, incepand cu ora 11.00 va avea loc la Cahul un mars prin care se doreste sensibilizarea opiniei publice din Basarabia si Romania cu privire la reunirea celor doua state romanesti si necesitatea anularii granitei de la Prut, transmite Romanian Global News, agenţia românilor de pretutindeni.

Evenimentul este organizat de catre Consiliul Unirii si cu participarea Actiunii 2012. La mars vor participa romani de pe ambele maluri ale Prutului.

Ultimul eveniment unionist de strada a fost organizat pe data de 28 iunie, atunci cand atat la Chisinau cat si in Bucuresti au iesit in strada peste 7.000 de persoane. 

Mesaj Oficial !!! Republica Moldova vrea unirea cu Romania

 Barierile dintre Republica Moldova şi România trebuiesc eliminate pentru a fi împreună în Uniunea Europeană. Dorinţa aparţine preşedintelui ţării, Nicolae Timofti, care a declarat într-un interviu că zidul instalat pe râul Prut trebuie să dispară.

"Dorim să fim împreună cu România în Uniunea Europeană. Până atunci, inclusiv cu ajutorul fraților și partenerilor noștri din România, ne unificăm legislația, procedurile, ne unificăm mentalitățile. Cu alte cuvinte, eliminăm nedreptățile care s-au comis de la instalarea unui zid pe râul Prut, după cel de-al doilea război mondial. De pe urma acelei decizii politice a suferit populația de pe ambele maluri ale Prutului", a menţionat şeful statului.
În altă ordine de idei, Nicolae Timofti a precizat că în rezolvarea diferendului transnistrean se va ţine cont de caracterul integru al Republicii Moldova.
"Kievul optează în favoarea transformării actualului format de pacificatori la Nistru într-o misiune civilă cu mandat internaţional. Moscova dorește soluționarea diferendului prin acordarea unui statut politic special Transnistriei, iar Tiraspolul își dorește să devină un stat independent. Noi înțelegem abordările, dar ținem cont de interesele Moldovei și de prevederile Constituției, care se referă la caracterul integru al statului", a conchis preşedintele.

Angela Merkel doreste federalizarea Republicii Moldova

Angela Merkel  doreste federalizarea Republicii Moldova, ceea ce ar face aproape imposibila Marea Unire

După negocierile confidenţiale în problema transnistreană din Bavaria şi anunţul sec al premierului Vlad Filat că Angela Merkel va veni în Moldova, politicienii, analiştii şi jurnaliştii de la Chişinău sunt tot mai alarmaţi de existenţa unui posibil plan de federalizare a Republicii Moldova.

Tonul a fost dat de portalul Romanian Global News, care a scris că oficialii germani şi ruşi ar face presiuni pentru federalizarea Republicii Moldova şi eliminarea în acest fel a „pericolului" reunirii Republicii Moldova cu România. Potrivit sursei, la întâlnirea de săptămâna trecută, din Germania, dintre premierul Vlad Filat şi liderul separatist Evgheni Şevciuk a fost invocată inclusiv Găgăuzia, care ar putea fi parte a procesului de federalizare.

Subiectul a fost dezvoltat de presa rusă, care susţine că Germania ar fi gata să finanţeze acest plan. „Ambiţiile politice ale Germaniei se extind deja în afara zonei euro, iar Transnistria poate fi un teren de antrenament pentru iniţiativa ruso-germană de securizare a Europei. E de presupus că Moscova şi Berlinul şi-au împărţit deja atribuţiile: ruşii vor asigura partea politică a tranzacţiei, bazându-se pe orientarea pro-moscovită a Tiraspolului, iar germanii sunt dispuşi să finanţeze atât procesul de federalizare a Moldovei, cât şi faza postoperaţională prin investiţii masive", se arată într-un comentariu publicat de ziarul „Komsomolskaia Pravda".

În acelaşi context, publicaţia „Moskovskii Komsomolets" scrie că federalizarea este un mijloc de a menţine Moldova în sfera de influenţă a Rusiei. „Pentru a nu admite apropierea Moldovei de România, aceasta trebuie să-şi păstreze statutul de neutralitate, să nu adere la NATO şi să se unească cu Transnistria în condiţii dure - să nu poată face niciun pas fără acordul Tiraspolului", scrie ziarul citat.

Dramatic, Decenii de durere !!! Oamenii au ingenunchiat ieri in centrul Bucurestiului

 S-a rupt o parte din noi ...

                    O fotografie, datând din 28 iunie 1940, surprinde bucureștenii îngenunchind în fața Cercului Militar, în semn de durere față de ocuparea Basarabiei. Joi, 28 iunie 2012, câteva sute de oameni au repetat gestul tragic.

O poză de acum 72 de ani a fost pretextul unei acțiuni spectaculoase desfășurate la București și Chișinău. Pe 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, declanșând un val de teroare: omoruri, deportări, jafuri. 

Platforma civică Acțiunea 2012 a pornit de la fotografia cu bucureștenii îngenuncheați, pentru a crea un eveniment spectaculos. A fost mai întâi un marș pe Calea Victoriei, cu steaguri și bannere. „28 iunie 1940 - Ruperea Patriei”, „Două state - o singură țară”, „1940: suferință, deportări, execuții - 2012: vrem unire, nu discuții”. Acestea au fost câteva dintre lozincile purtate de manifestanți.

27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România

Astăzi (27.03.2012) se împlinesc 94 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Evenimentul de la 27 martie 1918 a rămas în memoria buneilor și străbuneilor noştri pentru întreaga viaţa, iar pentru generaţiile contemporane constituie o pagină glorioasă din istoria naţională studiată la şcoală.

Revoluţia rusă din februarie şi cea din octombrie 1917, pe lângă efectele negative, au constituit punctele de pornire pentru emanciparea naţională a popoarelor anexate forțat Imperiului Ţarist. La 2/15 noiembrie 1917, guvernul sovietic publică declaraţia drepturilor popoarelor Rusiei, semnată de Lenin şi Stalin, care recunoştea egalitatea şi suveranitatea popoarelor Rusiei, dreptul lor la autodeterminare liberă, până la separare şi formare de state independente.

Deşi respectată un timp foarte scurt de către guvernul sovietic, această declaraţie a facilitat autodeterminarea Basarabiei. La 25 octombrie 1917, Congresul ostaşilor moldoveni a proclamat autonomia teritorială şi politică a Basarabiei, iar la 2 noiembrie 1917, a avut loc şedinţa biroului organizatoric pentru constituirea Sfatului Ţării – organul legislativ al provinciei.

Deoarece hotarul pus în 1812, pe linia Prutului, a reuşit să înstrăineze populaţia românească de pe cele două maluri ale râului (sovieticii au reuşit să repete aceiaşi performanţă după reinstalarea hotarului pe Prut în 1944), după proclamarea independenţei Basarabiei încă o bună parte a basarabenilor rămânea rusofilă. Dar, graţie unui grup de intelectuali, basarabenii au fost readuşi în albia românească. Rolul conducătorilor, unui popor deznaţionalizat şi dezorientat, în decizia politică de unire a Basarabiei cu România, a fost enorm.

La 24 martie, I. Inculeţ, D. Ciugureanu şi P. Halippa au adus la cunoştinţa deputaţilor Sfatului Ţării poziţia Guvernului român în privinţa unirii, care s-a bucurat de susţinere.

După dezbaterea chestiunii unirii, la 27 martie/9 aprilie 1918, în şedinţa Sfatului Ţării s-a votat unirea Basarabiei cu România.

”În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.”

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan

La Actul Unirii au participat  135 de deputaţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi. Voturile „contra” sau „abţinerile” faţă de actul unirii au venit, în special, din partea reprezentanţilor grupurilor etnice minoritare. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

Desigur că, unii minoritari au luptat din răsputeri, prin propagandă şi subversiune ca „să zădărnicească actul unirii, prin sabotarea instituţiilor publice, părăsind funcţiile şi refuzând să depună jurământ de credinţă Statului român”, pentru a readuce timpurile dominaţiei ruseşti, căci au avut ce pierde: „Aceste elemente având o stare economică înfloritoare şi fiindu-le deschise toate instituţiile de cultură, cum şi cele care duceau la administrarea provinciei, s-au bucurat de mari privilegii sub vechiul regim ţarist. Ele formau pătura conducătoare, deţineau toate funcţiunile de încredere în Stat şi erau cele mai docile unelte de deznaţionalizare a populaţiei româneşti pe care ruşii aveau tot interesul s-o îndepărteze de la viaţa publică. Funcţiile administrative, învăţământul, presa, cu un cuvânt toate instituţiile, erau în mâna minoritarilor, când ruşilor (autorităţilor ruse – n.a.) le lipsea posibilitatea să plaseze propriile lor elemente”.

Întreaga Românie a sărbătorit acest eveniment cu mare entuziasm. Localităţile aveau steaguri tricolor, s-au ţinut prelegeri în şcoli, care au prezentat importanţa celor produse la 27 martie 1918, s-au ţinut momente de reculegere în memoria celor ce s-au jertfit pentru idealurile naţionale.

Cauza principală a suferinţelor Basarabiei pe parcursul anilor 1918-1940 a fost nu atât situaţia social-economică a Basarabiei de după Unire, cât politica expansionistă a bolşevismului rus – scria istoricul M. Bruhis – ”dovada este plină de fapte care confirmă că iniţiatorii şi inspiratorii luptei împotriva autorităţilor române, pentru ieşirea Basarabiei din componenţa României, erau, în principal, fie cei originari din mediul jumătăţii nemoldoveneşti a populaţiei, fie oameni pregătiţi special şi strecuraţi din Rusia în Basarabia”.

2 Septembrie 1990 Republica Moldova pierde din teritoriu

Pe 2 septembrie 1990 a fost proclamată Republica Moldovenească Nistreană.Autoritățile Republicii Moldova de la Chișinău au pierdut controlul acestei regiuni, care și-a autoproclamat independența - nerecunoscută internațional - cu numele de Republica Moldovenească Nistreană, și are în administrare în dreapta Nistrului orașul Tighina și încă câteva localități. Regiunea are o populație majoritar slavă, care se teme de reunificarea cu România

Marea Unire Romania / Republica Moldova - ACŢIUNEA 2012

 Romania & Republica Moldova  = Actiunea 2012

Abţibilduri cu mesajul ,,Basarabia e România” au fost lipite în cele 41 de judeţe ale României, dar și la București, în cadrul campaniei Platformei Civice ACŢIUNEA 2012 ,,Blocul meu cunoaşte adevărul”.

În campanie s-au implicat peste 300 de voluntari. Potrivit organizatorilor, mesajul ,,Basarabia e România” va fi transmis mai departe în cadrul unei campanii care va cuprinde şi alte state din Europa

„Prin extinderea spaţiului de răspândire a mesajului, Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 doreşte să sensibilizeze opinia publică externă cu privire la istoria românilor şi să promoveze în mod direct, vizibil şi concentrat episoade din istorie care au fost prezentate deformat sau incomplet de diverşi purtători de mesaj”, susțin aceștia.

Platforma Civică este o coaliţie de organizaţii non-guvernamentale şi grupuri de iniţiativă care susţin unirea Republicii Moldova cu România şi militează pentru idealul regăsirii românilor de pe ambele maluri ale Prutului în cadrul aceluiaşi stat.

Sursa : jurnal.md