Acţiunile USL riscă să compromită eforturi le făcute în ultimii ani pentru ca România să treacă în faţa cancelariilor occidentale drept un partener credibil care îşi poate reforma justiţia.
Primul avertisment serios că ultimele acţiuni ale Guvernului de la Bucureşti ne-ar putea lăsa afară din Schengen au venit de la cel mai înalt nivel: comisarul pentru justiţie, Viviane Reding. La nivel decizional, în Consiliul European, nu mai este deloc sigur că România va mai putea conta pe sprijinul Germaniei care, alături de Franţa, a fost parte a aşa numitului compromis al aderării în două etape.
Replica premierului Victor Ponta la criticile cancelarului german Angela Merkel, potrivit căreia niciun creştin democrat din UE „nu-şi va mai permite" să jignească poporul român după referendum, aruncă în aer susţinerea cheie a Berlinului pe dosare importante ale României în UE de la aderarea la Schengen până la viitorul buget al UE, unde Bucureştiul are interesul de a primi sume cât mai mari din fondurile structurale.
Monitorizarea pe justiţie, extinsă?
„Fără o revenire rapidă asupra măsurilor luate de premierul Victor Ponta în ultimele zile - inclusiv revocarea unei ordonanţe de urgenţă care reduce atribuţiile Curţii Constituţionale şi reinstaurarea în funcţie a Avocatului Poporului - şansele României de a adera la Schengen ar putea fi prejudiciate", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, pentru „Financial Times".
Responsabil pentru portofoliul justiţiei, Reding a mai transmis un avertisment: monitorizarea pe justiţie (n.r. decizie care ar putea fi anunţată în câteva zile) ar putea fi extinsă dacă România nu va reveni asupra acţiunilor sale.Multe din progresele din ultimii ani ar putea fi puse sub semnul întrebării la fel cum „ar putea să treacă ani" până când România să mai poată îndeplini obiective precum Schengen şi ridicarea monitorizării pe justiţie, a mai avertizat ieri Reding.
Primul avertisment serios că ultimele acţiuni ale Guvernului de la Bucureşti ne-ar putea lăsa afară din Schengen au venit de la cel mai înalt nivel: comisarul pentru justiţie, Viviane Reding. La nivel decizional, în Consiliul European, nu mai este deloc sigur că România va mai putea conta pe sprijinul Germaniei care, alături de Franţa, a fost parte a aşa numitului compromis al aderării în două etape.
Replica premierului Victor Ponta la criticile cancelarului german Angela Merkel, potrivit căreia niciun creştin democrat din UE „nu-şi va mai permite" să jignească poporul român după referendum, aruncă în aer susţinerea cheie a Berlinului pe dosare importante ale României în UE de la aderarea la Schengen până la viitorul buget al UE, unde Bucureştiul are interesul de a primi sume cât mai mari din fondurile structurale.
Monitorizarea pe justiţie, extinsă?
„Fără o revenire rapidă asupra măsurilor luate de premierul Victor Ponta în ultimele zile - inclusiv revocarea unei ordonanţe de urgenţă care reduce atribuţiile Curţii Constituţionale şi reinstaurarea în funcţie a Avocatului Poporului - şansele României de a adera la Schengen ar putea fi prejudiciate", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, pentru „Financial Times".
Responsabil pentru portofoliul justiţiei, Reding a mai transmis un avertisment: monitorizarea pe justiţie (n.r. decizie care ar putea fi anunţată în câteva zile) ar putea fi extinsă dacă România nu va reveni asupra acţiunilor sale.Multe din progresele din ultimii ani ar putea fi puse sub semnul întrebării la fel cum „ar putea să treacă ani" până când România să mai poată îndeplini obiective precum Schengen şi ridicarea monitorizării pe justiţie, a mai avertizat ieri Reding.
Şi asta nu e tot...
„Dacă nu vor exista asigurări foarte credibile şi acţiuni concrete din partea Guvernului român în privinţa restabilirii statului de drept în România, ţara ar putea pierde ani întregi în procesul de integrare deplină în UE", a spus Reding.
Ea a precizat că aceste acţiuni „ferme" se referă la presiunea asupra justiţiei, limitarea competenţelor Curţii Constituţionale, revocarea Avocatului Poporului. Vicepreşedintele CE a evitat ieri să vorbească de sancţiuni, dar a făcut trimitere la „cazuri similare". Ungaria, cel mai recent caz similar, a fost supusă unor proceduri accelerate de infringement, negocierile de împrumut FMI/UE au fost suspendate, la fel ca şi finanţările pe fonduri europene.
CE va analiza situaţia României
De altfel, ministrul român al justiţiei, Titus Corlăţean, care a domolit aşteptările legate de raportul pe justiţie în privinţa României, într-un interviu pentru Agenţia France Presse, a avut ieri la Bruxelles discuţii cu Viviane Reding şi cu secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, responsabil cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare - monitorizarea pe justiţie. Comisia Europeană se va reuni săptămâna viitoare, cel mai probabil miercuri, pentru a discuta despre situaţia politică din România, afirmă comisarul UE al Justiţiei, Viviane Reding, citată de AFP. Bruxelles-ul va decide miercurea viitoare ce abordare va avea faţă de situaţia din România, a precizat Viviane Reding.
Cotidianul bulgar „Trud" scrie, citând surse europene, că Uniunea Europeană ia în considerare monitorizarea separată a României şi Bulgariei în ceea ce priveşte progresele în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.
Motivul îl constituie încercarea coaliţiei Guvernului român de a-l destitui pe preşedintele Traian Băsescu şi de a modifica atât atribuţiile Curţii Constituţionale, cât şi Legea referendumului, relatează site-ul novinite.com. „Da, Bulgaria şi România ar putea fi monitorizate separat", a declarat diplomatul, fără a oferi alte detalii. Acesta a refuzat ferm să spună dacă mecanismul de monitorizare ar putea fi eliminat în această vară sau dacă va fi mai strict cu vreuna dintre ţări, afirmând doar că acesta ar putea fi mai precis.
În plus, purtătorul de cuvânt al CE, Alejandro Ulzurrun de Asanza y Munoz, a declarat, întrebat ce mijloace de presiune există pentru a convinge Bucureştiul să respecte statul de drept, că „sunt mai multe opţiuni disponibile, dar nu voi face speculaţii acum". El a precizat că trebuie aşteptată întâlnirea de astăzi dintre preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi premierul României, Victor Ponta, în cadrul căreia vor fi furnizate elemente pentru analiza pe care CE o derulează în prezent referitor la recentele evenimente din România.
"Fără o revenire rapidă asupra măsurilor luate de premierul Victor Ponta, şansele României de a adera la Schengen ar putea fi prejudiciate.''
Viviane Reding vicepreşedinta CE
România a decăzut în ochii Statelor Unite
Ambasadorul american la Sofia, James Warlick (foto), şi-a exprimat ieri o oarecare îngrijorare faţă de ultimele evenimente din România, subliniind că Balcanii sunt o regiune dificilă, relatează site-ul Novinite.com. Într-un interviu acordat postului de televiziune bTV, James Warlick a subliniat că Bulgaria a înfiinţat instituţii democratice şi nu există temeri că democraţia ar putea fi ameninţată în această ţară.
„Bulgaria reprezintă o adevărată sursă de stabilitate fiscală în regiune, prin instituţiile ei puternice", a declarat Warlick. Diplomatul american a adăugat că decizia de a fi responsabil din punct de vedere fiscal şi de a asigura un viitor echilibrat este dificil de luat de un guvern, însă „acum se vede că a fost o hotărâre corectă, fiind create bazele unei creşteri ulterioare".
„Există instituţii democratice în Bulgaria, în ciuda anumitor probleme, astfel încât nu avem temeri referitor la democraţia din această ţară", a precizat Warlick. El a subliniat că situaţia este însă total diferită în România, unde Curtea Constituţională a validat suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. „Ceea ce se întâmplă acolo ameninţă controlul democratic din ţară şi slăbeşte independenţa instituţiilor, în special a instanţelor judecătoreşti.
James Warlick a menţionat că este important să se facă o distincţie între Bulgaria şi România în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, deşi cele două state sunt monitorizate împreună prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene.
„România a suscitat anumite îngrijorări în UE şi SUA, însă acesta nu este şi cazul Bulgariei. Nu ştiu cum va decide Bruxelles-ul în acest caz, însă este clar că Bulgaria este o sursă sigură de stabilitate fiscală în regiune, cu instituţii puternice. Acesta este un semn bun pentru ţară", a mai spus ambasadorul
Warlick.
Ambasadorul SUA ia atitudine
Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucureşti, declară că este inacceptabilă desfăşurarea referendumului din 29 iulie după o legislaţie care nu este în concordanţă cu Constituţia, deoarece acest lucru ar provoca „intenţionat o criză constituţională foarte periculoasă". „Prim-ministrul Ponta a solicitat Parlamentului României să convoace rapid o sesiune extraordinară pentru a adapta legislaţia referitoare la referendumul din 29 iulie conform recentei hotărâri a Curţii Constituţionale. Preşedinţii ambelor Camere ale Parlamentului ar trebui să acţioneze fără întârziere în acest sens.
Prim-ministrul are absolută dreptate că este inacceptabilă desfăşurarea unui referendum care pare în neconcordanţă cu prevederile Constituţiei. Acest lucru ar provoca intenţionat o criză constituţională foarte periculoasă", afirmă ambasadorul Gitenstein într-un comunicat transmis ieri Mediafax.
De asemenea, ambasadorul SUA arată că atât prim-ministrul, cât şi preşedintele interimar i-au repetat angajamentul lor public de a respecta toate deciziile Curţii Constituţionale.
„Prietenul" Schulz către Ponta: la referendum trebuie cvorum
Ordonanţele de urgenţă ale premierului Victor Ponta nu sunt cea mai potrivită metodă de a rezolva problemele ţării, a declarat preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, fost lider al grupului socialiştilor care i-a ţinut constant apărarea şefului Executivului de la Bucureşti în ultimele săptămâni.
În ultimele zile însă, tonul lui Schulz s-a schimbat şi primele îndoieli au fost exprimate de social democratul german în presa franceză.
Şeful PE a recunoscut că „nu a avut cea mai prietenoasă discuţie pe care doi prieteni o au" şi i-a cerut premierului Ponta să dea asigurări că la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu să fie asigurat cvorumul necesar, conform deciziei CCR . „Nu i-am ascuns premierului Ponta îngrijorarea mea legată de ultimele evoluţii. Punctul meu de vedere, pe care l-am împărtăşit cu Victor Ponta, este că legile importante ale ţării nu ar trebui schimbate prin ordonanţe de urgenţă, ci printr-un proces democratic", a spus Schulz. El a mai precizat că Ponta „este pregătit să accepte deciziile Curţii Constituţionale". „Şeful Executivului român mi-a explicat astăzi cum anume va proceda în următoarele zile.
A transmis deja o scrisoare pentru a se lua măsuile necesare pentru a se asigura că există baza legală conform deciziei CCR în legătură cu referendumul din 29 iulie". Întrebat explicit de „Adevărul" dacă referendumul va fi organizat în acord cu hotărârea judecătorilor CCR şi nu cu al ordonanţei de urgenţă, Ponta a dat asigurări că votul prin care românii vor decide dacă şeful statului Traian Băsescu va fi sau nu suspendat se va organiza aşa cum a decis Curtea Constituţională.
În ultimele zile, tonul socialiştilor europeni a devenit cel puţin mai prudent dacă nu chiar îngrijorat la adresa „rudelor" politice de la Bucureşti. Înaintea întâlnirii cu Victor Ponta, Schulz declarat în „Le Monde" că socialiştii au cerut deja preşedintelui Barroso că situaţia din România să fie analizată cu mare atenţie, iar dacă legi europene sunt încălcate trebuie luate măsuri. „Un premier cu o largă majoritate parlamentară poate schimba Constituţia, dar nu contra regulilor şi valorilor europene", a mai precizat preşedintele Parlamentului European.
Victor îl copiază pe Viktor: „Ce, suntem colonie?"
În luna martie a acestui an, premierul Ungariei, Viktor Orban (foto), lansa un atac dur la adresa Uniunii Europene, acuzându-i pe oficialii europeni că tratează statul maghiar ca pe o colonie. „Nu vom fi o colonie. Ca naţiune europeană, cerem tratament egal. Nu vom fi cetăţeni europeni de mâna a doua", spunea Orban.
Reacţia sa, precum şi acţiunile sale politice nu au rămas fără urmări. Ungaria s-a confruntat cu trei proceduri de infringement şi o sancţiune fără precedent în UE: tăierea fondurilor europene pe 2013.
Acum două zile, premierul Victor Ponta a avut o reacţie similară faţă de declaraţiile cancelarului german Angela Merkel, întrebându-se retoric dacă România este cumva o colonie. „Sunt convins că pe 30 iulie niciun creştin democrat german n-o să-şi permită să mai jignească poporul român şi să spună că suntem vreo dictatură. Eu ştiu că şi în Germania oamenii decid la vot. Sau în Germania e democratic să decidă oamenii la vot şi în România nu e democratic? Ce, suntem colonie?", a spus Ponta. Ulterior, premierul român a declarat că regretă modul în care a comentat declaraţiile Angelei Merkel care spusese că este inadmisibil ca, în România, principiile statului de drept să fie încălcate .
În ton cu Victor Ponta, şi europarlamentarul Norica Nicolai a declarat, în urmă cu câteva zile, că România nu este o colonie a Bruxelles-lui şi că tot ce se întâmplă în această perioadă „este o campanie de dezinformare a opiniei internaţionale şi a Parlamentului European că în România asistăm la o lovitură de stat"
Sursa : Adevarul
